jeudi 4 janvier 2007

Tradition Roumaine pour la Nouvelle Année / Traditia Româneasca de Anul Nou

Selon une ancienne tradition roumaine, on peut savoir le temps qu'il fera chaque mois de l'année nouvelle.
Pour cela il faut preparer la veille, sur un plateau, 12 moitiés d'oignon (12 tranches vides) et mettre dans chacune une petite cuillère de gros sel.
On dépose le plateau dehors, sur une fenêtre et après minuit on le rentre et on regarde la quantité d'eau dans chacune.
Dupa o veche traditie româneasca , se poate sti cum va fi timpul în fiecare luna din anul urmator.
Trebuie sa pregatiti în seara de ajun , pe o tava, 12 foi de jumatati de ceapa si sa puneti în ele câte o lingurita de sare. Se pune tava afara pe fereastra si dupa miezul noptii o intram în casa si ne uitam câta apa este în fiecare.
Voilà les tranches d'oignons remplies de gros sel: janvier est en haut à gauche.
Iata tava cu feliile de ceapa umplute cu sare: ianuarie este sus în stânga.
Voila le résultat: cette année il n'y aura pas beaucoup de pluie à Cormainville seulement en mai et en novembre, les autres mois il y aura juste un peu, car le sel est à peine humide. On aura donc une année de sécheresse!!!
Iata rezultatul: anul acesta nu va ploua prea mult la Cormainville, doar în mai si noiembrie, caci în celelalte luni va fi umed doar un pic, caci sarea e deabia un pic umeda. Vom avea deci un an secetos!!!
Détail mai et juin: mai est plein d'eau!
Detaliu mai si iunie: mai e plin de apa!

8 commentaires:

  1. Draguta prezenare. Chiar ieri a fost pe TV o stire despre acest obicei. Oamenii din nu stiu care satuc veneau la o matusica sa le spuna din cojule de ceapa ce si cum va fi cu ploile anul asta..m-a surprins placut prezentarea ta. Daniela

    RépondreSupprimer
  2. Daniela, am cautat pe net un siteu românesc care sa aibe un text cu originea acestui obicei, dar nu am gasit. Daca-l gasasti tu sa mi-l comunici si mie, Smaranda

    RépondreSupprimer
  3. Belle coutume, s'est-elle révélée exacte ? Chez nous on a vraiment besoin d'eau, et il fait toujours aussi beau et doux.
    Je vous embrasse,
    Marie-Claude 2B

    RépondreSupprimer
  4. C'est génial, ça! et tu fais ça tous les ans? et ça marche? Bisous

    RépondreSupprimer
  5. Smaranda, uite ce linkuri am gasit:
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_Rom%C3%A2niei#Obiceiurile_de_Anul_nou

    http://www.darnick.com/halmagiu/datini.html

    http://www.dacii.ro/revista/2/2.htm#calendar

    18 Ianuarie
    CALENDARUL DIN FOI DE CEAPA
    Aprecierea lunilor ploioase sau secetoase ale anului de catr batranii satelor dupa acumularea picaturilor de apa in foile de ceapa special amenajate este numita Calendar din foi de ceapa. Tehnica ghicitului cuprinde urmatoarele operatiuni: taierea in doua parti egale a unei cepe mari; alegerea unui numar de 12 foi de ceapa (cupe); numirea (botezarea) foilor de ceapa cu numele lunilor anului; adaugarea sarii pisate, in cantitati egale, in foile de ceapa; asezarea “lunilor” anului in rand, ca in calendar, pe o masa sau intre ferestrele locuintei; citirea lunilor ploioase sau secetoase ale anului dupa cantitatea de apa stransa in cupele foilor d ceapa.

    http://2005.informatia.ro/Article122002.phtml

    Practici şi obiceiuri în zona Buzăului
    În noaptea dintre ani, oamenii află inclusiv cum va fi vremea. Dacă va fi secetă ori vor fi loviţi de inundaţii sau îi aşteaptă un an îmbelşugat cu ploi ca mana cearească-totul despre vreme mai acătări ca meteorologul de serviciu se poate afla cu ajutorul aşa zisului calendar de ceapă. Obiceiul este vechi de mai bine de o sută de ani şi se practică şi în zilele noastre la Chiojdu, Ulmeni, Vadu Paşii, Movila Banului, Căneşti, Gălbinaşi sau Blăjani. Se iau 12 coji de ceapă sau nucă , li se dă fiecăreia denumirea lunilor anului, se aşeză seara într-o copăiţă cu mălai lângă vatră sau fereastră şi se presară un strat de praf de sare în interior. Dimineaţa se află cât de ploiose vor fi lunile anului nou după cantitatea de apă din fiecare ghioc de ceapă.

    http://www.monitorulexpres.ro/republicanul/#13424

    Atmosferă unică
    La cumpăna dintre ani, în satele Bucovinei te întâmpină o atmosferă unică, de intensă trăire emoţională care, de cele mai multe ori, reflectă o realitate cotidiană legând punţi nevăzute între om şi cosmos, între om şi mediul înconjurător, între om şi semenii săi. Aici, Anul Nou este sărbătorit pe mai multe planuri, datinile şi obiceiurile specifice momentului derulându-se atât în intimitatea casei cât şi în spaţii deschise, în centrul satelor. Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii apreciau lunile ploioase sau perioadele de secetă pe baza unui aşa-numit calendar din foi de ceapă. La întocmirea acestuia se proceda astfel: în noaptea de ajun se tăiau părţi egale dintr-o ceapă, cojile astfel obţinute fiind botezate cu numele lunilor din an. Urma punerea sării pisate în cantităţi egale în fiecare coajă şi aşezarea acestora în rând, ca în succesiunea lunilor din an, pe masă sau pe vatra sobei. Aprecierea lunilor ploioase se făcea în dimineaţa de 1 ianuarie după cantitatea de apă acumulată în cupele foilor de ceapă.
    Calendar de cărbuni
    Tot în noaptea din ajunul Anului Nou se făcea şi calendarul din cărbuni pentru aprecierea rodului la culturile din anul viitor. Pentru aceasta se alegeau cărbuni aprinşi, egali ca mărime, proveniţi din aceeaşi esenţă lemnoasă, câte unul pentru fiecare cultură ce urma a fi semănată în anul care începea (grâu, porumb, sfeclă, mazăre, cartofi etc). Cărbunii, botezaţi cu numele plantelor, erau puşi pe marginea vetrei sau pe o tavă şi erau lăsaţi până a doua zi (1 ianuarie). Prognozarea culturii se baza pe principiul echivalenţei, cantitatea de cenuţă rezultată în urma arderii complete şi a stingerii cărbunilor indicând rodul recoltei. În funcţie de aceasta se decidea care dintre culturi vor fi semănate în cantităţi mai mari în primăvara următoare.

    RépondreSupprimer
  6. Acest obicei se pare ca prognozeaza foarte bine vremea. Tocmai au anuntat la tv ca acest an va fi foate calduros si secetos. Elena

    RépondreSupprimer
  7. Merci Sanda, ma bucur ca mi-ai trimis textele cu referintele lor, eu am descoperit obiceiul acesta doar la revelionul de la anul trecut la o românca de aici, Jana, originara din Tulcea. Ea facea asta în fiecre an si continua si aici. Iata albume cu poze de la ea , tine "chambre d'hôtes" în Normandie:
    http://fr.pg.photos.yahoo.com/ph/beauce_arts_textiles/album?.dir=77bere2&.src=ph&store=&prodid=&.done=http%3a//fr.pg.photos.yahoo.com/ph/beauce_arts_textiles/my_photos

    Am încercat si eu anul acesta si din pacate daca va fi adevarat, vom avea aici seceta mare, caci doar doua luni ploiase într-un an , nu am avut niciodata. O sa va pot spune cum a fost, la sfârsitul anului...
    Sper sa fie bun pentru noi toate si sa ne realizam toate proiectele de creatii si întâlnirea de la toamna, Smaranda

    RépondreSupprimer
  8. J'adore cette coutume. Merci Smaranda

    RépondreSupprimer